22 [APR 19] ACTUALITATE Buzau
Luni, 22 aprilie 2019

Săptămâna Mare, tradiții zi cu zi

Karla Lucuţă alte articole de Karla Lucuţă
0 voturi 1214 vizualizari 0 comentarii monden@focustv.ro

În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, ultima din Postul Paştelui, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.

Prima zi a Săptămânii Patimilor a început cu slujba religioasă de sâmbătă seara, iar Deniile se fac în seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare. 

Luni şi marţi se citesc Evangheliile, iar miercuri se ţine post negru.

Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Numită şi Săptamâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.

Lunea Mare

În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.

Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.

Joia Mare

Este ziua când a avut loc Cina Cea de Taină, rugăciunea lui Iisus Hristos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.

Pâna la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor.

În Joia Mare se vopsesc ouale, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă.

Aluatul dospit, din cea mai bună făină de grâu cernută prin sită deasă, se pune în tăvi rotunde.

De jur împrejur, se aşează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide şi mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut şi se coace în cuptorul fierbinte.

În această zi, nu este bine să dormi la amiază pentru că somnul va atrage lenea pentru tot anul şi nu vei fi capabil să duci nici o treabă la bun sfârşit. Este data limită pentru slujbele speciale dedicate celor morţi, iar fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor.

Vinerea Mare

Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.

Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodarie.

Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgatoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.

Sâmbăta Mare

Este cea la capătul căreia are loc Învierea.

Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui.

Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel.

Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbăcate în zilele de Paşti.

Femeile trebuie să aibă o camaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar barbaţii - o pălărie nouă.

Sâmbătă seara, gospodinele pregăresc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.

Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi suncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare.

Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar.

Noaptea, se merge la biserică pentru a lua Lumina.

Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului Iisus Hristos. 



Voteaza articolul: bun: 0  |  slab: 0   0

Comentarii

Nu exista nici un comentariu adaugat


Ultima ora

19 mai 2019 [11:25]  ACTUALITATE BUZAU

De ce au ignorat victimele evenimentului aviatic de la Nehoiu pericolul de vreme rea

Polițiștii și procurorii au periat,la sfirsitul[...]
397 vizualizari Citeste tot
16 mai 2019 [10:05]  MONDEN BUZAU

La revedere, Eurovision!

558 vizualizari Citeste tot
15 mai 2019 [05:10]  ACTUALITATE BUZAU

A început Marea debranşare

1 1233 vizualizari Citeste tot
14 mai 2019 [09:27]  MONDEN BUZAU

Mihai Constantinescu, în moarte cerebrală

676 vizualizari Citeste tot
14 mai 2019 [08:51]  MONDEN BUZAU

28 mai: Mare concert PLĂIEȘII, la Buzău!

681 vizualizari Citeste tot
14 mai 2019 [08:18]  ACTUALITATE BUZAU

S-a spânzurat de podul de la Mărăcineni!

1320 vizualizari Citeste tot

National

Presedinte
Ion CRISTOIU
Director general
Vlad PUFU